Bac geografie 2020 – rezolvarea completă a modelului de subiect publicat pe site-ul subiecte.edu.ro

REZOLVARE COMPLETĂ

Vezi mai jos rezolvările complete ale întrebărilor pentru care nu se oferă exemple în barem.

SUBIECTUL I


D. Precizați trei deosebiri între clima statului marcat, pe hartă, cu litera D și clima statului marcat, pe hartă, cu litera H.

Nota 1: Deosebirile se pot referi la oricare dintre următoarele elemente de climă: factori genetici, tip de climă, temperaturi medii anuale/vara/iarna, amplitudine termică, precipitații medii anuale/vara/iarna, vânturi cu frecvenţă ridicată.
Nota 2: Punctajul complet va fi acordat numai dacă deosebirile vor fi prezentate comparativ și nu separat.

Punctaj total: 6 puncte (câte 2 puncte pentru fiecare răspuns corect)

Statul notat cu litera D este Norvegia, iar statul notat cu litera H este Republica Moldova.

Deosebirea 1: În Norvegia este climat subpolar în nord, boreal (temperat rece) în partea centrală și temperat oceanic în sud, iar în Republica Moldova este climat temperat continental;

Deosebirea 2În Norvegia bat vânturile polare în nord, vânturile de vest în partea central sudică și brizele marine, iar în Republica Moldova bate Crivățul în timpul iernii;

Deosebirea 3Amplitudinea termică anuală are valori reduse, între 100C și 150C în Norvegia, această țară fiind situată în vecinătatea Mării Nordului și a Mării Norvegiei, în timp ce în Republica Moldova, valorile oscilează între 20-250C;

Deosebirea 4: Cantitățile medii anuale de precipitații sunt mai mari în Norvegia, în medie 1000-2000 mm/m2/anchiar peste 2000 mm/m2/an , decât în Republica Moldova unde valorile medii înregistrate oscilează între 400-600 mm/m2/an;

Deosebirea 5: Un factor genetic care influențează clima Norvegiei este Curentul Atlanticului de Nord, care determină temperaturi mai ridicate în timpul iernii pe țărmul acestei țări. În Republica Moldova, clima este influențată de poziția geografică în estul Europei, astfel, iarna temperaturile sunt foarte scăzute, în timp ce verile sunt foarte fierbinți.

E. Prezentați doi factori care determină obținerea unor producții mari de citrice, măsline și struguri în statul al cărui oraș-capitală este marcat, pe hartă cu numărul 10.

Statul al cărui capitală este notată cu cifra 10 este Spania.

Factorul 1: Climatul mediteranean care are cea mai mare răspândire în Spania, este cel în care se practică cultura citricelor și a măslinelor.

Factorul 2: Poziția geografică a Spaniei în sudul Europei, influențează cantitatea mare de radiație solară (cca. 130 kcal/cm2/an) receptată aici, ceea ce favorizează cultura citricelor, măslinelor și a viței de vie.

Factorul 3: Spania are un relief predominant înalt, cea mai mare parte fiind ocupată de Meseta Spaniolă. Cultura pomilor fructiferi și a viței de vie se practică mai ales în regiunile deluroase.

Factorul 4: În spania există soluri de tip terra rosa, cu fertilitate medie spre bună, acest lucru favorizând practicarea agriculturii;

SUBIECTUL II


D. Precizați trei deosebiri între relieful unității marcate, pe hartă, cu litera A și relieful unității marcate, pe hartă, cu litera G.

Nota 1: Deosebirile se pot referi la oricare dintre următoarele aspecte ale reliefului: mod de formare, tipuri de roci pe care s-a format relieful, altitudini, gradul de fragmentare, tipuri genetice de relief, orientarea culmilor și a văilor principale, dispunerea depresiunilor, alte aspecte specifice ale reliefului.
Nota 2: Punctajul complet va fi acordat numai dacă cele trei deosebiri vor fi prezentate comparativ și nu separat.

Punctaj total: 6 puncte (câte 2 puncte pentru fiecare răspuns corect)

Cu litera A sunt marcați Carpații Maramureșului și Bucovinei, iar cu litera G Subcarpații Moldovei.

Deosebirea 1: În Carpații Maramureșului și Bucovinei există roci vulcanice în vest, roci cristaline în partea centrală și roci sedimentare de tip fliș în partea de est, în timp ce Subcarpații Moldovei sunt alcătuiți în întregime din roci sedimentare cutate, de tip molasă.

Deosebirea 2: Carpații Maramureșului și Bucovinei au altitudini mai mari, de peste 1000m, (max. 2303m Vf. Pietrosu Rodnei), față de Subcarpații Moldovei, unde altitudinile oscilează între 600 și 800m (max. 911m, Culmea Pleșului).

Deosebirea 3: Fiind o unitate montană, Carpații Maramureșului și Bucovinei au un grad de fragmentare mai ridicat decât Subcarpații Moldovei.

Deosebirea 4: La altitudini mai mari de 2000m, în Carpații Maramureșului și Bucovinei există relief glaciar, în timp ce în Subcarpații Moldovei există alunecări de teren, datorită prezenței argilei.

Deosebirea 5: În Carpații Maramureșului și Bucovinei există relief pe roci vulcanice, cum ar fi Creasta Cocoșului (dyke vulcanic)m iar în Subcarpații Moldovei există relief pe argilă, respectiv alunecări de teren.

E. Prezentați două cauze ale scăderii numerice a populaţiei României după anul 1990.

Cauza 1: După 1990, în România a scăzut natalitatea din cauza dispariției decretului care interzicea avorturile, scăderii nivelului de trai și emigrarea populației tinere. Acest lucru a determinat un spor (bilanț) natural negativ și a dus la scăderea numerică a populației.

Cauza 2: Un număr semnificativ din populație a emigrat în statele Europei Vestice, bilanțul migratoriu fiind constant unul negativ, acest lucru contribuind la scăderea numerică a populației.

SUBIECTUL III


D. Tabelul de mai jos prezintă structura fondului funciar* pentru trei județe din România, în anul 2013.
*fond funciar = totalitatea suprafețelor de teren aflate între granițele unei țări sau ale unei unități administrativ-teritoriale

1. Explicați faptul că terenul arabil ocupă suprafețe mari în județul Călărași.

Explicația 1: Județul Călărași este este situat în Câmpia Bărăganualui, această unitate de câmpie reprezentând cea mai importantă regiune agricolă a țării.

Explicația 2: Județul Călăraș se află în Câmpia Bărăganului, unde se află cele mai fertile soluri din România, respectiv soluri de tip cernoziom, din clasa molisoluri.

2. Prezentați un factor natural care determină existența unor suprafețe mari ocupate cu pășuni și fânețe în județul Harghita.

Factor natural: Județul Harghita se suprapune în cea mai mare parte Carpaților Moldo-Transilvani, în cadrul cărora pășunile și fânețele au o extindere mare datorită altitudinilor cuprinse între 1400-1800m.

3. Prezentați un factor natural care favorizează existența unor suprafețe pomi-viticole mari în județul Vrancea.

Factorul natural 1: O bună parte din județul Vrancea este ocupată de Subcarpații Curburii. Cultura pomilor fructiferi și cea a viței de vie se practică mai ales în regiunile deluroase de acest tip.

Factorul natural 2: În cadrul Subcarpaților Curburii, situați în județul Vrancea, există o frecvență ridicată a foehnului, care este un vânt cald ce favorizează cultura viței de vie și pe cea a pomilor fructiferi, prin creșterea temperaturii medii anuale și prin venirea mai timpurie a primăverii.

E. La nivelul Uniunii Europene, 5% din numărul persoanelor active lucrează în agricultură. În România, 29,4% din numărul persoanelor active lucrează în acest sector economic.
Prezentați două cauze care explică procentul ridicat de persoane care lucrează în agricultură în România.

Cauza 1: Populația rurală are o pondere ridicată în România (cca 44%). în comparație cu statele din vestul Europei;

Cauza 2: Lipsa locurilor de muncă în sectorul secundar și terțiar  în mediul rural a determinat numărul mare al populației care lucrează în agricultură;

Cauza 3: În România, în mediul rural, se practică agricultura de subzistență față de agricultura comercială practicată de statele din vestul Europei;

Cauza 4: Tehnologiile și mijloacele agricole utilizate în România nu sunt la fel de avansate ca cele din statele dezvoltate ale UE;

Cauza 5: România este o țară mai puțin dezvoltată din punct de vedere economic;

Comentariile sunt închise.