Rezolvarea completă a subiectului de bac la geografie, sesiunea iunie 2018

Felicitări tuturor pentru efortul depus la pregătirea pentru acest examen, sper să luați cât mai mule note de 10 sau unele foarte apropiate de acest maxim!

Aveți mai jos subiectul și baremul publicate pe site-ul subiecte.edu.ro:

 

Pentru că în barem nu apar răspunsurile la toate întrebările, redăm mai jos completările noastre:

SUBIECTUL I

D. Precizaţi trei deosebiri între clima statului marcat, pe hartă, cu litera G şi clima statului marcat, pe hartă, cu litera J.

Statul G – Irlanda,   Statul J – Grecia

Deosebirea 1: În Irlanda este climat temperat oceanic iar în Grecia climat mediteranean;

Deosebirea 2: În Irlanda bat vânturile de vest iar în Grecia bate Sirocco/Scirocco

Deosebirea 3: În Irlanda temperatura medie anuală este între 7,5 și 10 grade celsius iar în Grecia între 15 și 20 de grade celsius;

Deosebirea 4: Amplitudinea termică în Irlanda este în jur de 10 grade celsius în timp ce în Grecia între 15 și 20 de grade celsius;

Deosebirea 5: Cantitățile medii anuale de precipitații sunt mai mari în Irlanda, între 800 și 1000mm/m2/an față de Grecia unde valorile oscilează între 400 și 800 mm/m2/an;

E. Prezentați doi factori care favorizează producția mare de hidroenergie în statul marcat, pe hartă, cu litera I.

Statul I este Norvegia.

Factorul 1: Relieful Norvegiei este unul predominant muntos, acest lucru determină un potențial hidroenergetic ridicat;

Factorul 2: Există numeroase cursuri de apă cu pante accentuate, viteze mari de curgere a apei și debite însemnate;

Factorul 3: În Munții Scandinaviei se înregistrează cantități mari de precipitații ceea ce determină debitele mari ale râurilor;

SUBIECTUL II

D. Precizaţi trei deosebiri între relieful unităţii marcate, pe hartă, cu litera A şi relieful unităţii marcate, pe hartă, cu litera E.

A – Grupa Retezat-Godeanu împreună cu Grupa Parâng

E – Podișul (Piemontul) Getic

Deosebirea 1: A s-a format în orogeneza Alpină iar E prin depunere de sedimente;

Deosebirea 2: În A altitudinile depășesc 2500m iar în E se situează între 300 și 600m;

Deosebirea 3: În A predomină rocile cristaline (metamorfice și magmatice), în timp ce E este alcătuit în totalitate din roci sedimentare;

Deosebirea 4: În A există relief glaciar la peste 2000m iar în E există relief pe structuri monoclinale (cueste);

Deosebirea 5: În A există relief pe roci cristaline și pe calcare (carstic), iar în E există relief pe argilă și numeroase alunecări de teren;

E. Prezentați:
1. o cauză a producerii alunecărilor de teren în unitatea de relief marcată, pe hartă, cu litera D.

D – Subcarpații Curburii

Cauza 1: În Subcarpații Curburii există argilă pe care se formează alunecările de teren;

Cauza 2: Subcarpații Curburii sunt foarte fragmentați și versanții au pante accentuate;

Cauza 3: Activitățile umane concretizate prin defrișări, supra-pășunat, tehnici agricole necorespunzătoare, construcții de drumuri etc. au contribuit la creșterea numărului de alunecări;

Cauza 4: Cutremurele din zona Vrancei sunt un factor declanșator al alunecărilor;

2. un factor care a favorizat dezvoltarea oraşului marcat, pe hartă, cu numărul 12.

Orașul notat cu nr. 12 este Constanța

Factor 1: Constanța este cel mai mare port la Marea Neagră și principalul punct pentru comerțul și transportul naval maritim pentru România;

Factorul 2: Turismul balnear-maritim (litoral) și cel cultural-istoric contribuie la dezvoltarea orașului;

SUBIECTUL III

D 3. Explicați valorile diferite ale amplitudinilor termice medii anuale din cele două oraşe, deşi sunt situate la aproximativ aceeaşi latitudine.

Explicație: Orașul Paris este situat în vestul Europei, clima acestuia fiind influențată de  Oceanului Atlantic în timp ce Kiev este situat în partea de est a continentului unde influențele continentale sunt cele care determină valorile mari ale amplitudinii termice medii anuale.

Explicație scurtă: Distanța față de Oceanul Atlantic este factorul care determină creșterea valorilor amplitudinii termice anuale de la Paris la Kiev;

E. La nivelul Uniunii Europene, 5% din numărul persoanelor active lucrează în agricultură. În România, 29,4% din numărul persoanelor active lucrează în acest sector economic. Prezentați două cauze care explică procentul ridicat de persoane care lucrează în agricultură în România.

Cauza 1: România este o țară mai puțin dezvoltată din punct de vedere economic;

Cauza 2: În România se practică în mediul rural agricultura de subzistență față de agricultura comercială practicată de statele din vestul Europei;

Cauza 3: Lipsa locurilor de muncă în sectorul secundar și terțiar  în mediul rural a determinat numărul mare al populației care lucrează în agricultură;

Cauza 4: Tehnologiile și mijloacele agricole utilizate în România nu sunt la fel de avansate ca cele din statele dezvoltate ale UE;

Cauza 5: Populația rurală are o pondere ridicată în România în comparație cu statele din vestul Europei;

A.M.

Comentariile sunt închise.