De ce să învățăm mai multă geografie la gimnaziu?

Zilele acestea se discută despre reforma în învățământul gimnazial. O primă etapă în acest demers constă în stabilirea numărului de ore pentru fiecare disciplină în parte, iar acest lucru dă prilejul reprezentanților fiecărei discipline de studiu și a celor care sunt convinși de importanța acestora,  să argumenteze utilitatea  materiei predate și deci, oportunitatea alocării  unui număr mai mare de ore. Ne-am gândit să subscriem și noi la acest demers și să ne exprimăm dorința ca la clasa a 5-a și a 8-a (cel puțin) să fie alocate 2 ore de geografie, așa cum apare în varianta a 3-a a planului cadru propus de specialiștii de la Institutul de Științe ale Educației (aici).

Nu avem intenția să aducem aici un șir lung de argumente narative pentru geografie, disciplina însăși având rolul de a oferi un ghid practic cu care copilul să se orienteze cu ușurință în mediul său înconjurător și să își găsească facil locul în societatea umană pe care o poate înțelege mai ușor cu ajutor din partea disciplinei. Ne-am gândit să luăm câteva exemple din viața reală și să vă lăsăm pe dumneavoastră, cititorii acestui articol, să apreciați dacă absolventul de clasa a 8-a după noua programă, ar putea să înțeleagă pe deplin cele relatate, cu mai multe sau mai puține ore de geografie în gimnaziu.

Se spune că trăim în era informației în care aceasta circulă foarte rapid și ajunge la noi și la copii noștri facil prin intermediul televizorului și al internetului. Urmărim zilnic știrile (cel puțin adulții și sunt convins că măcar cele importante și copii) și cei care fac aceste știri se gândesc că de partea cealaltă a ecranului sau a display-ului sunt persoane care înțeleg faptele și fenomenele prezentate. Oare așa o fi? De câtă geografie este nevoie ca să înțelegi o știre care îți poate influența viața?  Haideți să vedem împreună!
Exemplul 1:

Câte noțiuni învățate la orele de geografie sunt utilizate în știrea de mai sus?

1. Polar, Poli – noțiunile se învață în clasa a 5-a și a 9-a, la capitolul ”Reprezentarea spațiului terestru” alături de punctele cardinale, Ecuator, Tropice, Cercuri Polare, coordonatele geografice (latitudine și longitudine) și mai ales, utilizarea acestora pe hartă prin determinarea coordonatelor unui punct pe hartă. Sunt utile aceste noțiuni? Vedeți accidentul aviatic nefericit din Munții Apuseni când ”specialiștii” care vorbeau la telefon cu cei din teren nu înțelegeau ce cifre (coordonate geografice) la transmite medicul de acolo prin telefon..
Din păcate numărul de ore alocate este extrem de mic în prezent ceea ce face foarte dificilă asimilarea temeinică a competențelor amintite de fiecare copil. Ar trebui introduse de asemenea și conținuturi despre sisteme de localizare globală (GPS, GLONASS, BAIDOU, GALILEO) având în vedere că elevii întreabă de aceste sisteme care sunt amintite în specificațiile tehnice ale smatfone-urilor pe care le utilizează.
2. Valuri – clasa a 5-a și a 9-a – ”Hidrosfera – Oceanele și mările” – se învață despre cauzele valurilor, modul lor de formare și propagare, tipuri de valuri și influența acestora asupra țărmului.
3. Țărm – clasa a 5-a și a 9-a – ”Relieful terestru”
4. Ciclon – clasa a 5-a și a 9-a – ”Atmosfera” – ca elevul să înțeleagă noțiunile de ciclon și anticiclon, mai întâi trebuie să fie familiarizat cu termenii: atmosferă, presiune atmosferică;  relația dintre presiune atmosferică, temperatură și circulația aerului; compoziția atmosferei.
5. Cod galben de vreme rea – din păcate sistemul European de avertisment prin culori nu este prezent în programa școlară din prezent și poate copilul ar trebui să cunoască semnificația acestor coduri atât pentru fenomenele meteorologice și pentru cele hidrologice. La ce disciplină ar trebui să le învețe? De ambele științe (meteorologie și hidrologie) se ocupă geografia..
6. Bulgaria – clasa a 6-a ”Geografia Europei” și a 12-a ”Geografie. Europa – România – Uniunea Europeană. Probleme fundamentale”.
7. Sud estul Munteniei, sudul Moldovei și Dobrogea – clasa a 8-a ”Geografia României” și clasa a 12-a ”Geografie. Europa – România – Uniunea Europeană. Probleme fundamentale”.
8. Turiști Americani – clasa a 7-a ”Geografia continentelor extraeuropene”
9. Peninsula Balcanică – clasa a 6-a ”Geografia Europei” și a 12-a ”Geografie. Europa – România – Uniunea Europeană. Probleme fundamentale”.
10. Harta Europei pe care fenomenul este explicat de meteorologul ANM – cuprinde frontierele statelor Europene și sistemul de nori care urmăresc ciclonul – clasa a 6-a și clasa a 12-a;
11. Apare scris pe ecran termenul ”meteorolog ANM” – clasa a 5-a și clasa a 9-a – ”Atmosfera” – se explică ce însemnă vreme, climă, meteorologie și modalitățile de previziune a vremii.
12. Viscol – clasa a 11-a, capitolul ”Hazarde naturale și antropice”

Exemplul 2

Noțiuni:

1. Imigrant, refugiat – clasa a 5-a, capitolul ”Mobilitatea populației”, clasa a 10-a, capitolul ”Mobilitatea teritorială a populației”, clasa a 11-a, capitolul ”Regionalizarea și globalizarea lumii contemporane” – sunt explicate noțiunile: imigrant, emigrant, spor (bilanț) migratoriu, sunt explicate cauzele migrațiilor și principalele fluxuri migratorii actuale și recente.

Un lucru important de reținut este că în geografia românească de la gimnaziu și liceu, elevii români au fost învățați despre inechitățile în creștere între ”Lumea sudică și Lumea nordică” și mai ales despre efectele posibile, respectiv migrații în masă, care iată se produc acum în zilele noastre.

La începutul acestui an școlar m-am simțit mândru ca profesor de geografie în fața elevilor mei de clasa a 12-a care, discutând despre valul de imigranți/refugiați care a năvălit peste Europa și-au amintit că ei au învățat că acest lucru este posibil în clasa a 11-a și cum de politicienii Europeni sunt luați prin surprindere, ei nu au făcut geografie la liceu? 🙂 .

2. Grecia, Italia, Bulgaria, Ungaria, Spania – clasa a 6-a și clasa a 12-a;
3. Irak, Afganistan și Siria – clasa a 7-a ”Geografia continentelor extraeuropene”, conflictele din aceste state sunt învățate în clasa a 10-a, capitolul ”Geografia politică”, aici, programele școlare și manualele trebuiesc actualizate de urgență.
4. Uniunea Europeană – clasa a 6-a și mai ales clasa a XII-a;

Am văzut doar două exemple de actualitate, în zilele următoare o să vin și cu altele, nu este deloc dificil!

Se poate discuta dacă idealul educațional de la finalul ciclurilor școlare (respectiv elevul absolvent) trebuie să înțeleagă aceste știri, până la ce nivel trebuie să poată înțelege fenomenele prezentate, ce decizii ar trebui să ia pe viitor, dacă ar trebui să ia vreo decizie sau ar fi cazul să ignore știrea, este știrea reală sau este făcută de  vânătorii de audiență cu orice preț (din păcate din ce în ce mai multe articole de presă de acest fel). Cert este că informațiile cu conținut geografic consistent vin întru-un flux din ce în ce mai mare peste noi (adulți și copii), sub formă de știri TV, articole pe Facebook, știri la radio, ziare și altele.

Cred că trebuie să decidem dacă elevul absolvent care va parcurge noile programe școlare, conform planurilor cadru care se vor stabili, ar trebui să fie un actor important a lumii în care trăiește sau este suficient să fie doar un simplu spectator în vârtejul de neoprit al globalizării și a societății de consum? 🙂

Alexandru Mureșan
Asociația Geoinfo

Comentariile sunt închise.